MSD for Mothers

Salvați Copiii România, Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova și MSD România demarează cea mai amplă intervenție transfrontalieră pentru sănătatea mamelor adolescente și prevenirea maternității timpurii

În vreme ce România continuă să se mențină pe primul loc în Uniunea Europeană în privinta mortalității infantile, situația din Republica Moldova este chiar mai dramatică, riscul de deces al copiilor sub un an din Moldova fiind de douӑ ori mai mare decât media UE (8,7 decese la 1 000 de nascuti vii). Una dintre cauze este comună: incidența crescută a nașterilor în rândul mamelor minore. Circa 1 din 10 nou-nӑscuţii României provin din mame minore, aşa cӑ nu este surprinzӑtor faptul cặ aproape un sfert dintre mamele sub 18 ani din UE (23%) trăiesc în ţara noastrӑ. Din cele 199.720 nașteri înregistrate în România în 2019, 749 provin de la fete sub 15 ani și 17.933 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani.

În ceea ce privește Republica Moldova, rata natalității în rândul adolescentelor cu vârste cuprinse între 15-19 ani este de două ori mai mare decât media UE (23,8%0). Potrivit Biroului Național de Statistică, 2.196 de copii s-au născut din mame sub 20 de ani în 2019, în condițiile în care 2 din 5 adolescente din Republica Moldova (39%) nu au acces la contracepție (Profilul țării Moldovei, UNDP).

Salvați Copiii România, alături de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CRIC) lansează cu sprijinul companiei farmaceutice MSD România cea mai amplă intervenție în sănătate publică pentru creșterea accesului la servicii medicale, educaționale și sociale pentru adolescente însărcinate, mame adolescente și copii sub 5 ani din zone rurale defavorizate din România și Republica Moldova.

“Mortalitatea infantilă și maternă, precum și maternitatea tipurie continuă să fie fenomene dramatice, ale cărui cauze sunt atât socio-culturale, cât și medicale. De aceea este vitală prevenirea acestora în comunitățile vulnerabile, acolo unde adolescentele nu au acces la educație medicală și la servicii medicale de bază. Conceptul proiectului are la bază câteva dimensiuni cheie: proximitate, calitate, caracterul integrat și implicare multisectorială și, nu în ultimul rând, durabilitate. Modelul promovat de proiect dorește să aducă servicii de calitate cât mai aproape de adolescentele însărcinate, mamele adolescente și copiii lor și să le ofere acces la servicii locale integrate (medicale, sociale, educaționale), adaptate nevoilor lor”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Implementat ca parte a iniţiativei globale MSD for Mothers, proiectul are o valoare de peste 1.400.000 USD și se va desfășura pe o perioadă de 3 ani (2021-2024). Suma alocată reprezintă cea mai mare investiție într-un proiect de responsabilitate social corporativă (CSR) a unei companii farmaceutice din România și una dintre mai mari investiţii sociale private, din domeniul sănătăţii. Acest proiect vine în completarea demersurilor de reducere a mortalității materne susținute de MSD România încă din 2016.

Proiectul ținteşte un număr de circa 6.300 beneficiari (adolescentele însărcinate sau cu risc de sarcini nedorite, mame minore și copii cu vârsta de până la 5 ani) din județele cele mai sărace ale celor două țări și cu cele mai mari incidențe ale sarcinilor survenite la minore. Printre obiectivele intervenției se numără:

îmbunătățirea stării de sănătate a 1.800 de adolescente (1.500 în România și 300 în Republica Moldova) în timpul sarcinii și reducerea cazurilor de mortalitate infantilă.
reducerea numărului de sarcini nedorite, prin consiliere și educație pentru 3.500 de adolescente (România) și 1.000 (Moldova) din zone rurale defavorizate.
crearea de parteneriate cu instituțiile relevante la nivel local și național pentru găsirea de soluții pentru asigurarea accesului la servicii socio-medicale de calitate pentru gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate și prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor.

“Prin acest proiect, ne propunem să contribuim atât la prevenirea sarcinilor în adolescență, cât și la asigurarea de servicii medicale de calitate în cazul apariției sarcinii și a nașterii la aceasta vârstӑ. Mizăm pe o intervenție sistemică, care să îmbunătățească cooperarea principalelor sectoare responsabile: educație, protecție socială, sănătate. În același timp, vom informa și sensibiliza societatea în vederea schimbării percepției față de educația sexuală și vom pleda pentru realizarea acesteia în cadrul învățământului general obligatoriu, conform standardelor OMS. Ne dorim ca fiecare adolescent și adolescentă să-și poată dezvolta competențele necesare prevenirii comportamentelor sexuale riscante și abuzive, toate acestea într-un mediu sigur, prietenos, respectuos, liber de prejudecăți și blam social.”, a declarat Vasile Coroi, director executiv al Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova.

Impactul pandemiei de COVID-19 a exacerbat barierele de acces la servicii de medicale, crescând riscul maternal și adâncind distanță dintre populația vulnerabilă și serviciile de sănătate esențiale. În acest context, nevoia de prioritizare a sănătății materne și de consolidare a incluziunii și a accesului la servicii de sănătate esențiale, precum serviciile de sănătate a reproducerii și sănătatea maternă pentru populațiile vulnerabile, este mai stringentă ca niciodată.

“Sunt recunoscute efectele nevaforabile ale cercului vicios prin care mamele minore și copiii lor se pot adânci în sărăcie, vulnerabilitate, dependență și marginalizare socială în lipsa accesului la servicii adecvate, la momentul oportun. Proiectul își doreste ruperea acestui cerc vicios pentru tânăra generație. Inițiativa MSD for Mothers va avea un impact imens la nivelul societății prin consolidarea sistemului de sănătate din perspectiva accesului la servicii de sănătate maternă și protejarea viitorului tinerelor fete, mamelor și copiilor, precum și al comunităților din care fac parte.”, a declarant Kostas Papagiannis, Managing Director MSD România.

Salvați Copiii are deja o rețea de profesioniști în zonele rurale care vor contribui cu adevărat la succesul proiectului datorită experienței lor în furnizarea de asistență specializată pentru femeile însărcinate și adolescenți.

Date de context

Din punctul de vedere al indicatorilor mortalității materne, mortalității neonatale, al numărului de avorturi și a incidenței sarcinilor la minore, România se aflӑ în topul țărilor europene cu situația cea mai defavorabilă. Conform statisticilor oficiale, în țara noastră mortalitatea maternă este dublă în comparație cu media Uniunii Europene (12,5%000 născuți vii în 2017), iar rata avorturilor este dublă față de media UE-27.
Conform Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie. Multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţă şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipită sau se înrăutățește. Cauzele acestui fenomen sunt variate şi adesea asociate. Cel mai adesea este vorba de distanța mare faţă de la cabinetele medicale, lipsa resurselor pentru a plăti transportul, lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii sau necunoaşterea faptului că, prin efectul legii, ele capătă automat statut de asigurat în sectorul public de sănătate, cu drepturi specifice, o data ce devin însărcinate.
Fenomenul maternitatii precoce nu este neaparat unul întâmplator, anumite tinere mame având un risc mult mai mare de a da naştere mai multor copii la vârste fragede România pe 749 de mame cu vârsta sub 15 ani arată că 720 se aflau la prima naștere, iar 29 chiar la a doua naștere, adica aproape 4%. Pe segmentul 15 – 19 ani, dintre 17.933 mame precoce, 74% se aflau la prima naștere, 21% erau la a doua naștere si 4% la a treia naștere. In plus, un numar neneglijabil de adolescente sub 19 ani erau la a patra naștere (70) sau chiar la al cincilea copil (11). Acest fapt indică o nevoie neacoperită de servicii cronicizată, o ignorare din partea societăţii a unor astfel de persoane extrem de vulnerabile.